Tendintele apiculturii moderne in alte tari si avantajele Romaniei

La ora actuala exista multe diferente intre apicultura din afara si apicultura romaneasca. Pentru ca eu cunosc foarte bine din experienta fenomenul apicol din Germania, am ales sa fac o paralela pentru a evidentia elementele exact asa cum sunt ele in realitate, cu bune si cu rele.

Sa incepem cu elementele pozitive:

In Romania:

• beneficiem inca de o biodiversitate semnificativa in ceea ce priveste plantele melifere spontane, la toate formele de relief

Exista inca , mai mult sau mai putin izolat , coloniile de albine din rasa Apis Mellifera Carpatica, mai mult sau mai putin hibridate, dar exista.

Datorita acestor doua aspecte avem posibilitatea sa producem material genetic si produse apicole de calitate maxima.

In Germania:

• se trateaza coloniile de albine preponderent cu acizi organici: formic, oxalic, lactic
• multi stupari folosesc circuitul intern de ceara, din productia proprie, din care isi fac faguri
• legislatia este mult mai dura si se aplica riguros, cu sanctiuni drastice pentru cei care distrug mediul inconjurator
• asociatiile locale sprijina prin multe forme stuparitul local, de la profilaxie/combatere/cursuri/informare pana la ajutor efectiv in diferite situatii intalnite in activitatea apicola
• se incearca repopularea cu albina neagra (Apis Mellifera Mellifera), care a populat odata teritoriul si care nu este hibridata si nici intens selectionata, disparand datorita introducerii masive a albinei Carnica si Buckfast.
• fiecare apicultor -indiferent de cati stupi are – are posibilitatea sa-si valorifice produsele apicole in retelele de magazine locale, populatia fiind constant educata in sensul cumpararii de produse apicole autohtone locale
• copiii sunt educati de mici sa ocroteasca mediul si sa iubeasca albinele, prin  vizite la stupine  in cadrul scolilor sau gradinitelor, ca programe educative

Elemente negative:

In Romania:

• putem bifa in primul rand ca negative lipsa elementelor pozitive din Germania: tratamentele se fac inca cu substante chimice interzise de mult: amitraz, fluvalinat, chiar antibiotice, lipsa mijloacelor de informare adecvata a stuparilor, legislatia imperfecta care permite distrugerea mediului inconjurator si a biodiversitatii, hibridarea tot mai intensa a albinei carpatine cu rasele de albine la care altii vor deja sa renunte, lipsa posibilitatilor de valorificare a produselor apicole locale datorita lipsei de sprijin din partea organizatiilor/autoritatilor, lipsa promovarii educatiei in randul copiilor si tinerilor referitoare la protectia mediului si ingrijirea albinelor, si multe altele

In Germania:

• putem bifa exact lipsa elementelor pozitive din Romania: reducerea drastica a biodiversitatii( aceasta mai exista doar in parcurile nationale), datorita agriculturii intensive si chimizate care cultiva terenurile pana langa sosea. Catre toamna, dupa strangerea recoltelor se planteaza cu seminte de diferite plante melifere fasii cu latimea de 5-10 m pentru a asigura nectar necesar bondarilor, fluturilor, albinelor. In momentul in care acest model de agricultura intensiva ar fi preluat si in tara noastra, ar duce cu siguranta la distrugerea unor importante specii de plante melifere foarte importante pentru viata albinelor.
• lipsa albinei autohtone (Apis Mellifera Mellifera), care datorita avantului industrial in apicultura, a ajuns acum sa fie importata din tari precum Norvegia si Suedia, in speranta ca se  va asigura din nou repopularea care exista odata. Din pacate nemtii au realizat ca nu mai este vorba de aceeasi albina neagra pe care ei au avut-o candva, dar acum sunt in situatia de a accepta ceea ce mai exista pe la altii.

Analizand situatia in cele doua tari, observam ca Romania are inca cu ce, dar nu are cu cine.

Invers, Germania nu mai are cu ce( pentru ca a trecut prin fazele prin care Romania trece acum), dar are cu cine, pentru ca intre timp oamenii s-au desteptat si vor readuca la viata ceea ce au pierdut. Din pacate nu vor mai reusi in totalitate, pentru ca unele elemente deja pierdute, nu se mai pot recupera( si aici ma refer inclusiv la biodiversitate).

Important este insa ceea ce vom face noi, dar un lucru este cert: daca vom continua ca si pana acum, vom ajunge in situatia de a nu mai putea recupera nici macar o mica parte din tot ceea ce vom pierde. Inca mai avem o sansa sa invatam din greselile altora, pana cand nu va fi prea tarziu.

Lasa-mi mesajul tau si da un like sa citeasca si ceilalti acest articol, daca il consideri folositor.

Data viitoare voi scrie ceva despre albina neagra (Apis Mellifera Mellifera), si voi incerca sa evidentiez cateva particularitati pentru care nemtii o vor inapoi. Va fi interesant, cu atat mai mult cu cat , paradoxal, aceste particularitati nu tin de buzunarul individual.

Daca vrei sa afli cum poti sa practici apicultura naturala, fara sa folosesti tratamente cu substante chimice si faguri artificiali citeste cartea

Initiere si Practica in Apicultura Organica si Naturala. Detalii aici.