Esentialul in cresterea matcilor. Imperecherea

Salutare!

Dupa ce data trecuta am vorbit despre etapa de  crestere a matcilor si necesitatea ultilizarii anumitor principii biodinamice pentru stabilizarea si transmiterea corecta a informatiei, astazi vom vorbi despre etapa de imperechere.

Eu consider ca perioada imperecherii poate fi impartita in doua :

–         perioada de dinainte, de la iesirea din botca pana  la zoborul de imperechere

–         perioada de dupa, de la zborul de imperechere pana la depunerea primului ou si stabilizarea pontei.

Am facut aceasta clasificare pentru a –ti arata ca procesul nasterii unei noi matci este compus din cateva etape foarte importante.

Asadar dupa formarea matcii si iesirea ei din botca cele mai importante sunt: alimentatia, caldura si socializarea.

Preponderent pana la imperechere se va hrani mai putin cu laptisor si mai mult cu miere si pastura. In aceste momente interactiunile cu populatia coloniei sunt cu totul altele decat cele de dupa imperechere, matca aflandu-se in perioada de “pubertate”, sau maturare a organelor sexuale.

Dupa imperechere raporturile dintre ea si albine se schimba, si odata cu acestea tipul de hrana.

De-acum incolo este cea mai importanta fiinta din colonie si va primi toata atentia din partea albinelor. Biologic in organismul ei se produc transformari uimitoare, fara de care capacitatea de a depune oua nu ar fi posibila.

Pentru aceasta cel mai important lucru este alimentatia abundenta, constituita numai din laptisor . Conditia principala pentru asigurarea acesteia o reprezinta un numar suficient de albine( 3-5000) si un cules de intretinere/stimulare.

Cartile de apicultura conventionala ne invata ca este suficienta o mana de albine pentru imperecherea unei matci, ceea ce este total gresit. E ca si cum am spune ca pentru o femeie insarcinata un codru de paine e suficient.

Si ne mai invata ceva: sa punem fumidil in fiecare nucleu pentru a elimina predispozitia la puiet varos.

Adica: am o mana de albine care nu se pot ingriji nici macar pe ele, apare umezeala si condensul in zilele sau noptile  mai racoroase, si odata cu ele puietul varos.

Pentru ce sa mai pun fumidil daca eu creez conditiile de aparitie?

Dar pentru ca apicultura conventionala nu ma mai intereseaza de foarte mult timp, iti voi arata cum imbin apicultura biodinamica si ecologica pentru obtinerea materialului genetic de calitate.

Prin prisma celor discutate mai sus folosesc nuclei de imperechere de capacitate a 2-3 rame de ME, ceea ce imi asigura conditiile de mai sus.

Momentan cel putin un fagure din fiecare nucleu este natural, urmand ca in fiecare an sa obtin in cat mai multi nuclei toti fagurii naturali.

Imperecherea matcilor de prasila o realizez in doua moduri:

– in anumite zone izolate, cu trantori selectionati.

– in stupina prin cresterea trantorilor in perioade in care lipsesc in mod natural

Matcile de productie beneficiaza din plin de trantori din stupina mea pentru ca in fiecare colonie am un numar foarte mare de trantori. Am vorbit despre importanta acestora la subiectul “Trantorii fac miere”.

Iata asadar cateva puncte importante din activitatea de crestere a matcilor pe care am vrut sa ti le aduc la cunostinta.

Este esential sa intelegi ca:

– apicultura in modul in care este facuta astazi a dus si va duce la degenerarea albinei, iar cresterea matcilor nu face rabat de la acest dezastru.

– pentru a avea matci de productie de calitate superioara trebuie sa ai selectie naturala pe matcile de prasila si sa obtii aceste matci natural.

– modul in care am fost invatati sa crestem matcile conventional nu face decat sa amplifice dezechilibrele si sa grabeasca aparitia bolilor care se pot instala variabil, de la o generatie  la alta.

– a trata cu antibiotice sau alte medicamente matcile in perioada de formare reprezinta un procedeu pe cat de ineficient pe atat de distructiv.

– matcile de calitate nu se obtin prin metode fizico-chimice sau biologice(hibridari intre diferite rase, modificari genetice, hraniri cu inlocuitori de hrana “complecsi”, tratamente cu substante chimice, etc), ci prin inglobarea metodelor de crestere in principiile apiculturii naturale .

– legea universala a echilibrului ne arata ca punand intr-o parte luam din alta , ajungand astfel la situatii limita gen fenomenul CCD, de exemplu.

Aboneaza-te la newsletter pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii.  Completeaza formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci  un nume si adresa ta de mail . Dureaza doar câteva clipe.