Caracteristicile selectiei in apicultura

Salut!

Continuam discutiile asa cum am promis data trecuta si vom  vedea de ce tarile europei de vest vor sa se reintoarca la Apis Mellifera Mellifera, albina pe care au avut-o candva si care a ajuns sa dispara total din cauza importului  masiv de Buckfast si Carnica.

Pentru aceasta rasa de albine se fac in prezent eforturi uriase. Se reincearca reinvierea ei in toate tarile occidentale. S-au constituit asociatii de profil in diferite tari si s-au adoptat legal masuri de protejare, au aparut statii de imperechere izolate, protejate legal.

Ba mai mult, se fac determinari genetice in laboratoare performante pentru a se reaseza si stabili din nou noi linii de material genetic pur.

Aceasta este situatia la ora actuala in centrul europei.

Ce se intampla insa la noi?

Stim cu totii, dar ceea ce nu stim este ca la baza  albina carpatina are o diversitate genetica mult mai mare decat albina neagra( apis mellifera mellifera), deci este mult mai valoroasa. Am observat insa ca  inceput sa se  aduca si  la noi acest soi de albina pe langa altele.

Trebuie precizat din start: acest tip de albina a fost foarte putin sau aproape deloc selectionata. La fel ca si carpatina.

Eu am avut albina neagra din doua surse, Norvegia si Suedia. Dupa ce m-am saturat sa le vad cum alearga pe fagure ca nebunele la ridicarea ramei si se strang intr-un colt facand ciorchine dupa care bine-nteles cad de pe rama( uneori cu tot cu matca), am renuntat la ele. In plus, in toiul verii erau pline de puiet varos , productivitatea nu m-a dat pe spate cu exceptia unei singure colonii, iar despre varooza, ce sa spun….burete absorbant. Daca ar fi avut lipici pe ele si cred ca tot nu aveau mai multi paduchi decat au avut.

Toata distractia a tinut doar o vara si doua ierni. Apoi am renuntat.

Cu toate aceste particularitati pe care albina neagra le are, este intens cautata si inmultita. Pentru ca, ca orice rasa de albine naturala, nemodificata de mana omului, are niste calitati care nu se mai regasesc la albinele selectionate.

Despre acest lucru vom vorbi in continuare. Vom face o analiza holistica.

Selectia- un cuvant interesant, care sugereaza o anume calitate a unui material…selectionat. Selectia s-a facut mereu dupa anumite criterii, in toate domeniile. In apicultura s-a tinut cont in primul rand de factorul productivitate, apoi s-au introdus si elemente de comportament: comportament bland pe faguri, instinct slab de roire( pentru a se lucra mai eficient), urmand ca apoi sa se faca selectie si pe instinct igienic si mai nou  pe imunitate, rezistenta la boli?!

Are vreo legatura instinctul igienic cu imunitatea? Nicidecum.

Da click aici pentru articolul despre instinct igenic din punctul meu de vedere.Vei vedea de ce acest VSH nu are nici o importanta ca si criteriu de selectie( si nici o legatura cu imunitatea).

Din contra, cand in colonie a aparut comportamentul de descapacire a puietului capacit prin evidentierea puietului incomplet dezvoltat, cu ochii rosii -visinii, acest lucru indica un dezechilibru in colonie. Nu este nicidecum vorba de VSH, ci de faptul ca acolo este o infestatie masiva de varroa, poate un inceput de puiet varos sau chiar de loca americana.

VSH ca test de eliminare a larvelor congelate nu are nici o valoare in rezistenta coloniei de albine la boli! Daca vrem sa evidentiem un VSH adevarat, punem un fagure de 5/5cm infestat cu loca americana si urmarim ce se intampla.

Interesant este faptul ca pe masura ce selectia avanseaza, in intervale de timp apar alte criterii de calitate, care trebuie ….selectionate.

Aceasta inseamna ca: selectia nu stabilizeaza  ba din contra: produce dezechilibre. Daca nu ar fi asa, de ce ar mai trebui sa selectionam?

Adica, prin stabilizarea anumitor caractere se dezechilibreaza altele? Exact.  Ultima gaselnita a selectiei la ora actuala este pe instinct igienic( VSH) si pe instinctul de distrugere a paduchilor cu mandibulele( Varroa Killer).

Si cu dezechilibrele cum ramane? Unde vor apare?

Acestea vor fi dominante in sfera imunitatii, rezistentei la boli, calitatii produselor apicole.

Si rezultatele nu au incetat sa apara:

• Fenomenul CCD
• Imposibilitatea pastrarii caracterelor selectionate la urmasi, fara a perpetua alte dezechilibre
• Slaba calitate a produselor apicole, in contrast cu productia crescuta: miere multa fara gust si consistenta, ceara cu continut necorespunzator de acizi grasi, vitamine, laptisor de matca, apilarnil cu continut necorespunzator de elemente nutritive vitale, etc.

Si factorul cel mai important dintre toate, cel care a impins tarile civilizate la repopularea cu albina neagra: imposibilitatea polenizarii florei spontane, pentru asigurarea biodiversitatii.

Albinele selectionate viziteaza doar florile care dau aport maxim de nectar. Cum in tarile civilizate acestea exista doar in cazul culturilor, mierea lor este saraca nu numai in enzime, dar si in alti nutrienti.

Iar acum o intrebare cheie: daca ar avea conditii naturale de dezvoltare, fara flora cultivata, aceste albine ar da produse de calitate?

Raspuns: Partial, doar produsele care vin direct din natura, fara procesare interna( polen, pastura, propolis). La polen si pastura si aici exista semne de intrebare, diversitatea florala fiind mult mai mica decat in cazul albinelor neselectionate. Pentru ca selectia induce inclusiv modificari si in planul organic, acest lucru va avea urmari in special asupra laptisorului de matca, apilarnilului, cerii si mierii( prin continutul enzimatic).

Daca materialul ti s-a parut interesant, da un like si lasa-mi parerea ta intr-un mesaj.

Daca vrei sa fii permanent conectat la noutati intra in grupul nostru prin abonare la newsletter.

Detalii despre criterii de selectie holistice si multe alte lucruri interesant gasesti in cartea “Initiere si practica in apicultura organica si naturala”.

Un An Nou plin de bucurii!